Cu cat vorbesc mai mult cu ea, cu atat observ cum se naruie totul… nimic nu mai e ca inainte! A fost o perioada scurta in care m-am simtit super bine, in care parca iubeam pe toti, nu ma mai putea enerva nimeni, dar.. a fost! Nu stiu ce s-a intamplat.. Simt ca-mi aluneca printre degete! In curand o sa inceapa facultatea, si poate ca voi reusi sa stau mai mult cu ea, langa ea.. poate va fi mai bine din acel moment, dar poate sa fie si mai rau
Dar sa gandesc pozitiv pentru cateva clipe
Imi pierd speranta in ce o priveste pe Mihaela.. nu ma place asa cum probabil il place pe acel tip cu care a tot vorbit pe net. Nu ma place asa mult incat sa se vada impreuna cu mine.. cine stie, poate chiar i-ar fi rusine sa fie cu mine, rusine de ce-ar zice ceilalti! Simt ca gresesc atat de tare iubind-o… dar nu pot trai fara iubire! N-as mai fi om.. as fi un mort ambulant, un robot!
Ti-e frica ? Oricum se va intampla!
februarie 26, 2007 la 12:39 am (durere, iubire, pierderi)